tehnikonline.ro articole,comunicat de presa Cum ar trebui să arate viitorul HR-ului pe piața muncii din România?

Cum ar trebui să arate viitorul HR-ului pe piața muncii din România?

  • Joburile care vor exista în 2030 nu s-au inventat încă
  • Cum se face HR în România?
  • Doar 41 de specialiști în Resurse Umane se consideră capabili să se implice în conversații despre date analitice

 

București, 24.11.2022 Un studiu derulat de Institute for the Future („Institutul pentru Viitor” – organizație non-profit cu sediul în California, înființată cu scopul de a ajuta companiile în planificarea pe termen lung) a scos la iveală că, într-o proporție covârșitoare (85%), joburile care vor exista în 2030 nici măcar nu s-au inventat încă. Această descoperire este dovada clară pentru modul extrem de rapid în care se succed schimbările pe piața forței de muncă într-un prezent marcat de efectele pandemiei și de o tehnologizare intensă. Iar observația aceasta este valabilă chiar și pe domenii în care relația cu oamenii este o parte importantă a activității profesionale, precum HR-ul.

O analiză desfășurată timp de nouă luni în Statele Unite ale Americii, având ca scop conturarea cât mai clară a viitorului domeniului HR, a implicat aproape 100 CHROs (Chief Human Resources Officers), CLOs (Chief Learning Officers) și vice-președinți de companii. Prin punerea cap la cap a informațiilor obținute de la aceștia s-a estimat modul în care rolul specialiștilor în resurse umane va evolua în următorii 10 ani. Rezultatul a constat în definirea a 21 de roluri noi în domeniul HR, menționându-se în detaliu inclusiv responsabilitățile implicate, precum și abilitățile necesare pentru a reuși în fiecare dintre noile roluri.

„Se vorbește mult despre aceste noi roluri ale specialistului în HR, precum Strategic HR Business Continuity Director, Chatbot and Human Faciltator, HR Data Detective, Algorithm Bias Auditor, Chief Purpose Planner etc., dar cât de reale pot fi ele într-o organizație? Și cât de valabile pentru piața muncii din România?”, se întreabă Anca Bratu, Managing Partner  Benefiq, companie specializată în managementul proiectelor de digitalizare HR.

În ultimii 10 ani am lucrat îndeaproape cu peste 250 de specialiști HR în proiecte de transformare a funcției HR. Toate proiectele includ o componentă majoră de automatizare/digitalizare dar succesul acestor inițiative este influențat în mod substanțial de impactul real pe care aceste schimbări îl produc la nivelul întregii organizații. Experiența ne-a învățat ca în toate proiectele să pornim de la o grupare a obiectivelor și schimbărilor targetate în trei categorii principale: Cele care afectează productivitatea și eficiența operațiunilor HR “invizibile” adesea pentru restul organizației, Cele care afectează și activitatea de zi cu cu zi a celorlalte roluri din organizație (ex. self service) și cele care au potențialul de a genera beneficii reale din punct de vedere control, eficiență și suport decizional (ex. people analytics)”, explică Managing Partner-ul Benefiq.

Benefiq

În opinia sa, evoluția post-pandemie a pieței indică faptul că proiectele care vizează rezultate în categoria 3 vor crește semnificativ ca număr/cerere în perioada următoare, atât în companiile multinaționale cât și în companiile locale – diferențierea fiind importantă din punct de vedere al soluțiilor software selectate, companiile multinaționale implementând din ce în ce mai des soluții globale care generează provocări locale suplimentare. „Ceea ce se înțelege poate mai puțin încă este că, pentru a avea rezultate bune, este obligatoriu ca și competențele echipei interne HR să se “transforme”. Spun transforme pentru că, în general în cadrul departamentelor HR operaționale întâlnim persoane cu un set de competențe extrem de diversificat și dezvoltat. Aceste competențe trebuie însă completate cu elemente care țin de gândire analitică, înțelegerea proceselor, limbajul de business etc.  Schimbarea denumirii unui post nu este suficientă dacă nu este însoțită de un redesign al modului în care un specialist hr își desfășoară activitatea la locul de muncă și a modului în care acesta interacționează cu restul organizației atât la nivelul instrumentelor de lucru cât și la nivelul “dialogului” propriu-zis. Specialistii HR își doresc acest lucru iar companiile au nevoie de acest lucru”, continuă Anca Bratu.

Cum se face, de fapt, HR pe piața românească?

Teoretic, la ora actuală, tendințele globale cele mai pregnante în evoluția domeniului HR se confirmă și pe piața locală și se referă în principal la:

  • creșterea outsourcing-uluisau mai exact tendința de redimensionare în sensul reducerii HC departamentelor interne HR
  • participarea activă a managerilor HR în realizarea proiecțiilor de afaceri, împreună cu înțelegerea obiectivelor pe termen lung.În plus, analiza metrică face parte integrantă din funcțiile de bază ale resurselor umane.
  • folosirea tehnologiei în desfășurarea eficientă a activității – în special pentru gestionarea echipelor de la distanță și pentru analiza muncii lor;
  • schimbarea abordarii de la HR generalist la HR specific industriei/culturii organizaționale etc

În practică, modul în care „piața de job-uri HR” răspunde acestor provocari și tendințe este relativ diferit:

„Job-urile HR și conexe reprezintă circa 10% din totalul posturilor disponibile postate pe principalele website-uri de profil din România. Mai puțin de 1% dintre aceste job-uri oferă informații referitoare la soft-ul HR utilizat în cadrul departamentului de resurse umane, în timp ce peste 25% dintre ele menționează, la secțiunea cerințe, „operare în Revisal”, „întocmire documente angajare”, „centralizare și verificare pontaje”; Dintr-un eșantion de 100 job-uri analizate în detaliu, doar 3 fac referire la raportare lunară pentru business, în timp ce 90 includ cerințe de întocmire a rapoartelor lunare gen d112 etc. Indiferent de nivelul de experiență bifat, peste 90% dintre detaliile oferite în secțiunea descriere vizează activități tranzacționale, repetitive, din categoria 1 – activitati invizibile pentru restul organizatiei, activități care, însă, ocupă peste 70% din resurse si timp. ”, explică Anca Bratu. În același timp, fluctuația în departamentele HR este un fenomen cel puțin îngrijorător pentru companii. Conform unui studiu publicat de Linked In la nivel global, HR-ul a înregistrat o fluctuație de aproape 15% în ultimele 12 luni, cu 35% peste media totală. Explicația ar putea fi tot presiunea operațională. În opinia mea, nevoile de business, așteptările și competențele specialiștilor HR trebuie să se alinieze iar acest lucru nu este posibil decât într-un model intens colaborativ între departamentele interne HR, echipele de management și echipele de specialiști în implementarea de soluții software.”

Cu titlu de exemplu, un studiu al Insight222, companie specializată în analiza domeniului HR, a scos la iveală că numai 41% dintre specialiștii în resurse umane se consideră capabili să se implice în conversații despre date analitice, iar numai 23% se simt confortabil să folosească instrumente de analiză fără a avea nevoie de îndrumare.

„Din estimarile noastre, pe termen lung, “data analytics” va fi o abilitate cheie necesară pentru toate rolurile din HR, nu doar un rol izolat/ dedicat”.

Alte lucrări de specialitate au identificat o corelație directă între lipsa abilităților analitice și eficiența și încrederea redusă în rândul profesioniștilor în HR. Din păcate, de cele mai multe ori, fișa postului de membru al departamentului de resurse umane este adeseori încărcată cu sarcini tranzacționale, fără a fi echipată pentru desfășurarea unei activități care să aducă plus-valoare personal și pentru companie.

„Din experiența aplicată am observat că proiectele etapizate de digitalizare sunt o soluție extrem de eficientă care asigură beneficii pentru companie dar și dezvoltarea personala a membrilor echipelor de HR și implicit stabilitate operațională. Prioritizarea investițiilor în acest tip de inițiativă este un punct critic pentru viitor. În general, companiile românești consideră ca investițiile necesare sunt majore dar în realitate sunt multe soluții eficiente din punct de vedere costuri – beneficii care pot fi analizate și implementate”, conchide Anca Bratu.

Despre Benefiq:

Benefiq Developments este o companie românească înființată în 2013, specializată în managementul proiectelor de digitalizare și transformare a funcției HR. Expertiza echipei Benefiq s-a consolidat prin intermediul proiectelor derulate cu peste 100 de companii multinaționale și locale medii și mari care au implementat sau implementează soluții software HR global sau local integrate sau stand-alone iar serviciile Benefiq includ o componenta consultativa avansată și o componentă de suport operational on-going cu rol activ în asigurarea stabilității operaționale și în procesul de îmbunătățire continuă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *